Amilorid
În stoc
5mg
de la 26,80 €
Pe scurt
- Amilorid face parte din diureticele economisitoare de potasiu și se prescrie pentru edeme și hipertensiune arterială, ca monoterapie sau asociat cu alt diuretic.
- Comprimatele sunt de 5 mg și se găsesc în cutii de 100, 200 sau 300 de bucăți.
- Pe durata tratamentului, potasiul și ureea din sânge se verifică periodic.
Amilorid și acțiunea sa la nivelul rinichiului
Amilorid este un diuretic din grupa celor economisitoare de potasiu (cod ATC C03D). Conform RCP-ului britanic pentru comprimatele Amiloride 5 mg, se folosește în edeme și în hipertensiunea arterială, ca tratament unic sau adăugat la un alt diuretic. Substanța acționează la nivelul nefronului distal: acolo blochează transportul unor electroliți și scade cantitatea de potasiu eliminată prin urină. Această proprietate are și o latură mai puțin favorabilă, pentru că potasiul din sânge poate urca peste limita normală, motiv pentru care tratamentul presupune analize regulate.
Comprimatele de 5 mg și mărimea ambalajelor
Pe Farmacie Online 24, Amilorid se găsește într-o singură concentrație, de 5 mg, în cutii de 100, 200 și 300 de comprimate. La doza inițială obișnuită de două comprimate pe zi, o cutie de 100 acoperă 50 de zile de tratament, iar una de 300, 150 de zile. Medicamentul provine din import și este prezentat în imagine în cutia mărcii.
Doza de 10 mg, limita de 20 mg și cazurile speciale
La adulți, doza inițială obișnuită este de 10 mg pe zi, luată o singură dată sau împărțită în două prize de 5 mg. În nicio zi nu se trece de 20 mg. Pacienții care primesc deja un alt diuretic pentru hipertensiune sau pentru insuficiență cardiacă congestivă au nevoie, de regulă, doar de 5–10 mg pe zi. Pacienții cu ciroză și ascită încep cu 5 mg zilnic. La vârstnici, doza ține cont de funcția rinichilor și de nivelul electroliților. Pacienților sub 18 ani nu li se recomandă acest diuretic.
Când Amilorid este contraindicat și ce analize se fac
Amilorid nu se administrează dacă potasiul seric este deja crescut, în insuficiența renală severă și la persoanele cu hipersensibilitate la amilorid. Pe durata tratamentului nu se iau suplimente de potasiu și nici alte diuretice economisitoare de potasiu, cum este spironolactona. La pacienții vârstnici, diabetici sau cu afecțiuni renale, hiperpotasemia apare mai ușor, așa că ionograma și ureea trebuie urmărite regulat. Hiperpotasemia, odată confirmată, impune oprirea imediată a medicamentului. Cu cel puțin trei zile înaintea unui test de toleranță la glucoză, tratamentul se suspendă.
Medicamente asociate, sarcina și atenția la volan
Potasemia crește mai ușor dacă amiloridul se asociază cu IECA, sartani, ciclosporină, tacrolimus sau antiinflamatoare nesteroidiene, de exemplu indometacin. Combinația cu litiul figurează în RCP ca nerecomandată. La pacienții care primesc corticosteroizi, la femeile tratate cu estrogeni și la cele care folosesc anticoncepționale orale combinate, diureza obținută poate fi mai slabă. Pe de altă parte, alte antihipertensive, nitrații și alcoolul pot face ca tensiunea să scadă prea mult. Pentru gravide și pentru mamele care alăptează, RCP-ul nu recomandă acest diuretic. Unii pacienți au amețeli, care le pot scădea atenția la volan.
Efecte digestive, amețeli și sodiu scăzut
Majoritatea pacienților tolerează bine medicamentul. O parte dintre reacții sunt digestive: greață și vărsături, constipație sau diaree, dureri abdominale. Sunt descrise și amețeala, scăderea tensiunii la ridicarea în picioare din poziția culcat sau șezând, palpitațiile, erupțiile cutanate și mâncărimea pielii. Ocazional, analizele pot arăta hiponatremie, adică prea puțin sodiu în sânge.
Amilorid și registrul medicamentelor din România
În Regatul Unit, comprimatele Amiloride 5 mg au statut POM, adică se eliberează numai pe bază de prescripție medicală. În nomenclatorul ANMDMR nu există niciun produs cu amilorid, nici ca substanță unică (C03DB01), nici în asociere cu hidroclorotiazidă (C03EA01). Grupa C03D este reprezentată în România de spironolactonă (inclusiv Verospiron), eplerenonă și finerenonă. Indicația, doza și ritmul analizelor le stabilește medicul.