Obezitatea este o afecțiune medicală caracterizată prin acumularea excesivă de țesut adipos în organism, care poate afecta negativ starea de sănătate. Aceasta se evaluează prin Indicele de Masă Corporală (IMC), calculat prin împărțirea greutății în kilograme la înălțimea în metri la pătrat. Un IMC între 25-29,9 kg/m² indică supraponderalitate, în timp ce valorile de peste 30 kg/m² confirmă diagnosticul de obezitate. Este important să înțelegem că supraponderalitatea reprezintă stadiul premergător obezității, când organismul începe să acumuleze grăsime în exces, dar riscurile pentru sănătate sunt încă moderate comparativ cu obezitatea declarată.
Obezitatea se clasifică în funcție de distribuția țesutului adipos și severitatea acesteia. Obezitatea abdominală sau viscerală implică acumularea grăsimii în jurul organelor interne și este considerată cel mai periculos tip. Obezitatea periferică sau subcutanată se caracterizează prin depozitarea grăsimii sub piele, în special în zona șoldurilor și coapselor. După grad de severitate, distingem:
Obezitatea rezultă dintr-o combinație complexă de factori. Predispoziția genetică și ereditatea joacă un rol important, determinând aproximativ 40-70% din riscul de a dezvolta obezitate. Stilul de viață sedentar, specific societății moderne româneați, contribuie semnificativ prin reducerea consumului caloric zilnic. Alimentația bogată în calorii goale, procesate și sărace în nutrienți esențiali reprezintă un factor determinant. De asemenea, dezechilibrele hormonale, incluzând disfuncțiile tiroidiene și rezistența la insulină, pot favoriza acumularea de grăsime corporală.
Obezitatea creează o presiune semnificativă asupra sistemului cardiovascular, fiind unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea bolilor cardiace. Hipertensiunea arterială apare frecvent la persoanele obeze datorită creșterii volumului sanguin și rezistenței vasculare. Boala coronariană se dezvoltă prin acumularea de plăci de aterom în arterele coronare, proces accelerat de obezitate prin inflamația cronică și dislipidemia asociată. Riscul de accident vascular cerebral crește proporțional cu gradul de obezitate, fiind de 2-3 ori mai mare la persoanele cu obezitate severă comparativ cu cele cu greutate normală.
Complicațiile metabolice ale obezității afectează profund echilibrul biochimic al organismului. Diabetul zaharat tip 2 se dezvoltă la aproximativ 80% dintre persoanele obeze, datorită rezistenței la insulină indusă de țesutul adipos visceral. Sindromul metabolic, caracterizat prin combinația dintre obezitate abdominală, hipertensiune, dislipidemia și hiperglicemia, afectează circa 30% din populația adultă din România. Principalele componente includ:
Obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru dezvoltarea apneei de somn, o afecțiune caracterizată prin opriri repetate ale respirației în timpul somnului. Țesutul adipos în exces din zona gâtului poate comprima căile respiratorii superioare, provocând episoade de hipoxie care afectează calitatea somnului și pot duce la complicații cardiovasculare grave.
Persoanele obeze prezintă un risc crescut de dezvoltare a astmului bronșic și o agravare a simptomelor existente. Inflamația cronică asociată obezității poate afecta funcția pulmonară, reducând capacitatea de efort și calitatea vieții. Controlul greutății reprezintă o componentă esențială în managementul astmului la acești pacienți.
Excesul de greutate exercită o presiune suplimentară asupra articulațiilor portante, accelerând procesul de uzură a cartilajelor și favorizând dezvoltarea artritei. Genunchii, șoldurile și coloana vertebrală sunt cele mai afectate, provocând dureri cronice și limitări în mobilitate care pot reduce semnificativ activitatea fizică.
Obezitatea și tulburările de dispoziție prezintă o relație bidireccională complexă. Persoanele obeze au un risc mai mare de a dezvolta episoade depresive și tulburări de anxietate, în timp ce aceste afecțiuni psihice pot contribui la creșterea în greutate prin modificarea comportamentului alimentar și reducerea activității fizice.
Excesul ponderal poate afecta profund imaginea de sine și încrederea personală. Presiunea socială și standardele estetice actuale contribuie la dezvoltarea unei imagini corporale negative, care poate perpetua ciclul obezității prin comportamente alimentare dezadaptative și evitarea activităților sociale sau sportive.
Multe persoane cu obezitate experimentează stigmatizare și discriminare socială, ceea ce poate duce la retragerea din activitățile sociale și profesionale. Această izolare poate agrava problemele psihologice existente și poate constitui o barieră în calea tratamentului eficient al obezității.
Orlistat (cunoscut sub denumirile comerciale Xenical și Alli) reprezintă principala opțiune medicamentoasă disponibilă în farmaciile din România pentru tratamentul obezității. Acest medicament acționează prin inhibarea lipazelor intestinale, reducând absorbția grăsimilor din alimentație cu aproximativ 30%.
Dozarea standard este de 120 mg de trei ori pe zi, administrat în timpul sau la o oră după masa principală. Tratamentul trebuie însoțit de o dietă hipocalorică și exerciții fizice regulate pentru a obține rezultate optime.
Sibutraminul a fost retras de pe piața europeană, inclusiv din România, din cauza riscurilor cardiovasculare asociate. În prezent, pacienții se orientează către alternative naturale și suplimente alimentare care pot susține procesul de scădere în greutate, cum ar fi extractele de ceai verde, glucomannanul sau cromul, disponibile în farmacii sub prescripție medicală specializată.
Liraglutida este un medicament injectabil care mimează acțiunea hormonului GLP-1, reglând apetitul și încetinind golidirea gastrică. Administrat prin injecție subcutanată zilnică, Saxenda ajută la scăderea în greutate prin reducerea senzației de foame și creșterea sațietății. Studiile clinice au demonstrat eficacitatea sa în reducerea greutății corporale cu 5-10% comparativ cu placebo.
Metformina, deși dezvoltată inițial pentru tratamentul diabetului tip 2, prezintă beneficii semnificative în managementul obezității. Acest medicament îmbunătățește sensibilitatea la insulină și poate contribui la o pierdere modestă în greutate. Este deosebit de utilă la pacienții cu rezistență la insulină și sindromul metabolic, oferind o abordare sigură și bine tolerată pentru controlul greutății.
Aceste medicamente sunt indicate pentru adulți cu IMC ≥30 kg/m² sau ≥27 kg/m² în prezența comorbidităților. Precauțiile includ monitorizarea funcției renale, a riscului de pancreatită și a efectelor gastrointestinale. Este esențială evaluarea medicală completă înainte de inițierea tratamentului și supravegherea regulată pe parcursul terapiei.
Extractul de ceai verde conține catechine și cofeină care stimulează metabolismul și pot contribui la arderea grăsimilor. Compusul activ principal, EGCG (epigalocatechin gallat), are proprietăți antioxidante și termogenice. Studiile sugerează că consumul regulat poate sprijini pierderea în greutate când este combinat cu dieta și exercițiile fizice.
Garcinia Cambogia conține acid hidroxicitric (HCA) care poate inhiba enzima responsabilă de transformarea carbohidraților în grăsimi. Acest supliment natural poate ajuta la reducerea apetitului și la controlul poftelor alimentare. Deși rezultatele studiilor sunt mixte, mulți utilizatori raportează beneficii când produsul este folosit ca parte a unui program integrat de slăbire.
Cromul este un mineral esențial care poate îmbunătăți metabolismul glucozei și poate reduce poftele pentru dulciuri. Alte minerale benefice includ magneziul și zincul, care susțin metabolismul energetic. Aceste suplimente pot fi utile în combinație cu modificările dietetice, contribuind la reglarea nivelului zahărului din sânge și la controlul apetitului.
Planurile alimentare hipocalorice reprezintă fundamentul tratamentului obezității, creând un deficit caloric necesar pierderii în greutate. Dieta mediteraneană, bogată în fructe, legume, pește și ulei de măsline, oferă o abordare echilibrată și sustenabilă. Intermittent fasting-ul poate îmbunătăți metabolismul și poate facilita aderența la restricția calorică prin structurarea perioadelor de alimentație și post.
Activitățile aerobice precum mersul rapid, înnotul și ciclismul sunt fundamentale pentru arderea caloriilor și îmbunătățirea sănătății cardiovasculare. Antrenamentul de rezistență contribuie la menținerea masei musculare și accelerarea metabolismului bazal. Planificarea progresivă a exercițiilor asigură adaptarea graduală și reduce riscul de accidentare, pornind de la intensitate moderată și crescând treptat.
Tehnicile de modificare a comportamentului alimentar includ identificarea declanșatorilor emoționali și dezvoltarea strategiilor de coping sănătoase. Suportul psihologic profesional poate adresa aspectele emoționale ale alimentației în exces. Grupurile de sprijin oferă motivație, experiențe comune și responsabilizare mutuală în procesul de slăbire pe termen lung.
Bypass-ul gastric creează o pungă gastrică mică conectată direct la intestinul subțire, limitând atât cantitatea de hrană cât și absorbția nutrienților. Sleeve gastrectomy implică înlăturarea unei părți din stomac, reducând capacitatea gastrică cu aproximativ 80%. Banda gastrică ajustabilă plasează un inel în jurul părții superioare a stomacului, creând o pungă mică care limitează aportul alimentar prin control mecanic.
Candidații trebuie să aibă un IMC ≥40 kg/m² sau ≥35 kg/m² cu comorbidități severe asociate. Pacienții trebuie să demonstreze încercări anterioare de slăbire prin metode conservative timp de minimum 6 luni. Evaluarea medicală complexă include:
Dieta în primele săptămâni progresează treptat de la lichide la alimente solide, cu porții foarte mici. Suplementele necesare includ vitamine B12, D, fier și calciu pentru prevenirea deficiențelor nutriționale. Monitorizarea pe termen lung implică controale regulate ale greutății, analize de laborator și evaluarea psihologică pentru asigurarea succesului pe termen lung.
Educația nutrițională timpurie în familie și școli este crucială pentru dezvoltarea unei relații sănătoase cu alimentația. Formarea obiceiurilor sănătoase de la o vârstă fragedă, incluzând consumul regulat de fructe, legume și activitate fizică zilnică, reprezintă investiția cea mai valoroasă în prevenirea obezității. Controlul porțiilor alimentare și învățarea recunoașterii semnalelor de sațietate sunt abilități esențiale pentru menținerea echilibrului energetic pe termen lung.
Monitorizarea regulată a greutății, cel puțin săptămânal, permite detectarea timpurie a fluctuațiilor și ajustarea strategiilor. Continuarea exercițiilor fizice cu minimum 150 de minute pe săptămână de activitate moderată este esențială pentru menținerea pierderii în greutate. Suportul familial și social creează un mediu favorabil pentru menținerea schimbărilor de stil de viață, oferind motivație și responsabilizare.
Farmacistul oferă consiliere specializată privind medicamentele pentru slăbire, explicând mecanismele de acțiune, modurile de administrare și interacțiunile potențiale. Monitorizarea efectelor adverse și raportarea acestora către medic asigură siguranța tratamentului. Recomandările pentru stilul de viață sănătos, incluzând sfaturi nutriționale și de activitate fizică, completează abordarea terapeutică integrată pentru managementul obezității.
