Gastrita și ulcerul peptic sunt afecțiuni comune ale tractului digestiv superior care afectează mucoasa stomacului și duodenului. Gastrita reprezintă inflamația mucoasei gastrice, în timp ce ulcerul peptic este o leziune profundă care penetrează straturile mucoasei stomacului sau duodenului.
Principalele cauze includ infecția cu Helicobacter pylori, utilizarea prelungită a antiinflamatoarelor nesteroidiene (AINS), stresul cronic și consumul excesiv de alcool. Alimentația neregulată, fumatul și predispoziția genetică pot agrava aceste afecțiuni.
Inhibitorii de pompă de protoni precum Omeprazolul, Pantoprazolul și Esomeprazolul sunt medicamentele de primă intenție. Antihistaminicele H2 (Ranitidina, Famotidina) și antiacidele (Maalox, Gaviscon, Rennie) oferă ameliorarea simptomelor. Se recomandă evitarea alimentelor iritante și adoptarea unui program alimentar regulat.
Refluxul gastroesofagian este o afecțiune cronică caracterizată prin revenirea acidului gastric în esofag din cauza disfuncției sfincterului esofagian inferior. Această patologie afectează calitatea vieții și poate genera complicații severe dacă nu este tratată adecvat.
Acidul gastric iritează mucoasa esofagiană, provocând arsuri retrosternale intense, regurgitare acidă și disconfort. Pacienții pot prezenta tuse cronică nocturnă, răgușeală și dificultăți de deglutiție în cazurile severe.
Complicațiile includ esofagita erosivă, stenoza esofagiană și metaplazia Barrett. Tratamentul farmaceutic cuprinde:
Se recomandă ridicarea capului patului, scăderea în greutate și evitarea hainelor strânse la nivel abdominal.
Disepsia funcțională reprezintă o afecțiune digestivă caracterizată prin simptome abdominale superioare fără cauze organice identificabile. Această condiție afectează o parte semnificativă a populației din România, generând disconfort și reducerea calității vieții.
Principalele manifestări ale dispepsiei includ balonarea abdominală, senzația de plenitudine precoce după mese, disconfortul epigastric și greutatea digestivă. Aceste simptome pot fi însoțite de flatulență, vărsături sau greață, afectând activitățile zilnice ale pacientului.
Pentru îmbunătățirea digestiei se recomandă mese regulate în porții mai mici, mestecarea îndelungată, evitarea alimentelor grele și menținerea unei hidratări adecvate. Exercițiile fizice ușoare după mese pot facilita procesul digestiv.
Diareea reprezintă eliminarea frecventă de scaune moi sau lichide, clasificată în formă acută (sub două săptămâni) sau cronică (peste patru săptămâni). Această afecțiune poate avea impact semnificativ asupra echilibrului hidroelectrolitic al organismului.
Principalele cauze includ infecțiile bacteriene, virale sau parazitare, intoleranțele alimentare, consumul de medicamente specifice (antibiotice), stresul sau bolile inflamatorii intestinale. Identificarea cauzei este esențială pentru tratamentul adecvat.
Solicitați asistența medicală dacă diareea persistă peste 3 zile, apare febră înaltă, sânge în scaune sau semne de deshidratare severă. Prevenirea include igiena riguroasă a mâinilor, consumul de apă potabilă și evitarea alimentelor suspecte, mai ales în călătorii.
Constipația cronică este definită ca o reducere a frecvenței evacuărilor intestinale la mai puțin de trei pe săptămână, acompaniată de dificultăți în eliminare și senzația de evacuare incompletă. Această afecțiune afectează aproximativ 15% din populația adultă din România.
Principalii factori care favorizează constipația includ dieta săracă în fibre, sedentarismul prelungit și deshidratarea cronică. Stresul, schimbările în rutina zilnică și anumite medicamente pot agrava simptomele.
Pentru prevenirea constipației sunt esențiale o dietă bogată în fibre, hidratarea adecvată (minimum 2 litri de apă pe zi) și exercițiile fizice regulate, cum ar fi mersul pe jos, înotul sau yoga.
Menținerea sănătății digestive necesită respectarea unor principii alimentare fundamentale. O dietă echilibrată pentru sistemul digestiv trebuie să includă fructe și legume proaspete, cereale integrale și proteine slabe, consumate în porții moderate și la intervale regulate.
Consumul zilnic de minimum 25-30 grame de fibre și 8-10 pahare de apă facilitează digestia și previne tulburările intestinale. Probioticele, disponibile în iaurt natural, kefir sau suplimente, mențin echilibrul florei intestinale și întăresc imunitatea digestivă.
Consultați medicul specialist în cazul simptomelor persistente, sângerărilor digestive sau schimbărilor bruște în tranzitul intestinal. Controalele medicale regulate sunt esențiale pentru detectarea precoce a afecțiunilor gastrointestinale.
